Selasa, 25 Juni 2019

saudavel nternet


KAPITULU I
INTRODUSAUN

1.1 Antesedente
   Timor-Leste Hanesan Nasaun Ne'ebe Jovem, Nebe Ho Idade 17 Anos Maibe Konsege Tama Ona Iha Erra Globalizasaun Mundial Nian.Timor Leste Nasaun Ne'ebe Mak Ki'ik No Kloot  Maibe  Povu Timor Leste Nia Konhesementu No Abilidade Ba Area Teknologia Avansa Liu Ona,Eskola Sira Iha Timor Leste Mos Hanorin Ona Materia  Especifiku Konaba Teknologia Nian, Especialidade Ba Sistema Komputasaun Nian Hodi Nunne Bele PreparaTimor Oan Sira Sai Futuro EngehnariaSoftware Nian Hodi Nune Bele Desenvolve Area Teknologia Iha Timor-Leste. Koalia Konaba Teknologia Ne Dinamiku Tebes No Mudansa Nebe Avansa Beibeik Ba Progressu. Atu Tama Ba Ida Nebe Espesifiku Liu Nebe Ita Hasoru No Uja Lorloron Mak Internet Nebe Kompostu Husi Google,Facebook,Whatshapp E-Mail No SelukTan,Redes Internet IhaTimor Leste Fornese Hosi Kompanhia Local Sira Nebe Hanesan Timor Telecom No Telemor,I Kompanhia Non Local Mak Telcomcel Nebe Fornese Redes Ho Diak Hodi Nunne Konsumidor Bele Asessu. Aktualmente Internet Hanesan Elementu Importante Ba Vida Diaria Humana Nian No Hanesan Mos Konsumidor Publiku Nian Ba Nesesidade Primaria Informasaun Nian.Ita Bele Hare Iha Escola Estudante Sira Uja Internet  Google Hanesan Fontes Atu Buka Materia No Aprende Liu Tan Aleinde Iha Aula Normal. Nunne Mos Hanesan Ho Facebook No Whatshap Popular Liu No Familiares Tebes Ho Sosiadade Timor Leste,Maske Indikador Hatudu Konsumidor Barak Liu Mak Jovem Sira, Maibe Nunne Mos Ho Inan/Aman Avo Labarik Sira Mos Uja Barak Tebes Hanesan Meios Komunikasaun Nebe Fasitita Tebes Ho Efektivu No Efisiente.Email Baibain Barak Liu Uja Iha Servisu Administrasaun Nian Nebe Apoiio Ba Trasferensia Documentos Sira. Sidadaun Timor Leste Adapta Lalais Liu Iha Erra Globalizasaun Nian Nebe Dalabarak Ita Hare Iha Realidade Timoroan Barak Matenek Ona Uja Internet Tuir Nia Dalan,Maske  Laos Hotu Hotu Bele Ona Maibe Processu Mak Sei Hatudu Nia Resultadu.Exemplu Nebe Ita Foti Mak Iha Tempu Agora Atu Le Livro Karik Iita Laiha Tempu Atu Ba Biblioteka Ita Bele Asessu Deit Iha Google Loke Mos Enciklopedia Direktamente Ita Bele Asessu Ona Tuir Ita Nia Nesesidade.Geralmente Ita Bele Dehan Katak Internet Ne Furak Kuantu Ita Hatene Uja Tuir Nia Dalan.

Maibe Labele Halo Internet Mak Utiliza No Manega Ita, Maibe Ita Mak Manega Internet Ba Ita Nia Diak. Kesi Metin Teknologia Hafoin Tau Nia Iha Ita Nia Ain Okos. Labele Husik Mundo Nia Hakarak Domina Ita Nia Moris, To’o Sai Hanesan Ema Ne’ebe Maneja Buat Hotu Lahatene No Dok Husi Kondisaun Mate Nia

Ne’e duni liu husi hanoin ida ne’e hakerek nai’in tau nia hanoin ho kompredesaun hodi desenvolve titlu projetu ’’OINSA UZA INTERNET HO SAUDAVEL”
Utilizasaun Ne’ebe Mak Diak Sempre Fo Esperansa Ne’ebe Diak, Maibe Utilizasaun Ne’ebe Mak Matenek Bele Halo Ita Sai Ema Ne’ebe Iha Folin Ba Familia, Kolega, No Bele Mo Ho Ema Ne’ebe Ita Konhese. Tuiri Mai Ne’e Iha Hanoin Sira Ne’ebe Mak Diak No Iha Nia Vantagem Assesu Ba Internet Iha Moris Lor-Loron Nian Ho Diak.

Iha Mundo Era Globalizasaun Ida Ne’e, Media Sosial Ne’ebe Ita Senti Agora Dadaun Ne’e Ajuda Barak Tebes Ita Iha Ita Nia Aktividade Lor-Loron. Vantagem Husi Utilizasaun Internet Ne’ebe Mak Diak  Hanesan Nia Bele Ajuda Ita Hasoru Malu Ho Ema Barak Husi Rai Ne’ebe Deit, No Bele Halo Ita Hamutuk Fali Ho Ita Nia Kolega Sira Uluk, Liu- Liu Husi  Utilizasaun Apliksaun Bar-Barak. Vantagem Seluk Tan Mak Hanesan Se Ita Iha Inizitivu Atu Hakerek Buat Ruma No Creativo Ne’ebe Diak Ita Bele Desenvolve Ita Nia Hakarak Sira Hotu Ho Utilizasaun Media Social Ne’ebe Mak Diak No Ho Hanoin Ne’ebe Positivu.

1.1  Objetivo
A.Atu Hatene Klean Liu Oinsa Uza Internet Ho Saudavel
B.Fo Importansia Ba Estudante Sira bele Hatene Uza Intrnet Ho Saudavel
C.Promove Estudante  Sira Atu Bele Kunese Mito Bem  Husi Internet
D.Fo Opotunidade Ba Estudante Sira Hodi Bele Hatene Uza Internet Ho Saudavel


1.2  Benefisiu
A.Kria Kuneesementu Ba Estudante Sira Hodi Bele Hatene/Konese Uza Internet Ho Saudavel
B.Estudante Sira Bele Hatene Uza Internet Ho Saudavel
1.3 Resultadu Final









1.4 Formulasaun Problema
Bazeia Ba Esplikasaun Iha Leten Tuir Titlu Ne’ebe Iha Hodi Hamosu Perguntas Hanesan Tuir Mai Ne’e:
 1.Saida Mak Internet Saudavel ?
           2.Oinsa Mak Uza Internet Ho Saudavel ?
1.5 Limitasaun Problema
       Bazeia ba esplikasaun iha leten uza internet ho saudavel tuir ha’u nia kapasidade,limitasaun ba siensia no refrensia ne’ebe  minimu tebes ne’ebe ha’u esplika de’it kona-ba oinsa usa internet ho saudavel.








KAPITULU II
FUNDAMENTU TEORIKA
2.1 Definisaun

            Definisaun internet intrconiction Networ mak rede komunikasaun global nebe nakloke no halo ligasaun entre miliaun to biliaun rede komputador ho variasaun tipo no modelo, uja tipu komunikasaun hanesan telephone, satellite, no selukseluktan.

  Liafuan Internet Habadak Husi INTERCONNECTION-NETWORKING Ne’e Duni Signifika Husi Internet Mak Kompostu  Komputador Barak Ne’ebe Halo Koneksaun Ba Malu, Entre Komputador Ida Ho Komputador Seluk. Koneksaun Media Sira BelMosHusi Ligasaun Telefoni, Fibra Optik, Koneksaun Fiu, Satelite Ou Ho Koneksaun Wirlles .







2.2 Saida Mak Internet Saudavel

         Internet saudavel hanesan programa ida ne’ebe mai housi intereses ka initiatives komunidades IT ba imagen internet iha komunidades
         Internet saudavel tenki halao advokasia no diskuasaun ho komunidade no instituisaun sira.
         Internet saudavel tenki servisu hamutuk ho operador telekomunikasaun





2.3 Oinsa Mak Uza Internet Ho Saudavel
Uza Internet Ho Saudavel mak hanesan tuir mai ne’e:
·         Labele resposta email housi ema ne’ebe la kunese
  • Sai ka taka website sira ne’ebe la merese ba Labarik sira.
  • Lalika resposta konvite atu hasoru malu direita
·         Lalika fo dadus privadu no familia, Enderesu uma, Edifisiu servisu, numeru telemovel, data moris, pas Monta Internet/PC iha fatin aberta/terbuka
  • sword, dadus privadu ema seluk, nomos bainhira prense biografia iha Sitiu/website personal sira.
  • Utiliza internet ba nesesidades estuda nian.
·         Utiliza software proteksaun sira (Firewall, Antivirus) no Software Filtrazen (K9 protection).




















KAPITULU III
METODOLOGIA
3.1 Metodologia uza projetu
     Durante ha’u halo ha’u nia projetu ida ne’e, ha’u nia metodologia hodi halo projetu ha’u tur hamutuk no kolabora ho kolega sira hodo buka refrensia ba titlu ida ne’e, depois ha’u komfirma ba xefi departamentu IT,molok ha’u intrega projetu ba diresaun eskola,hodi hre ha;u nia titlu projetu ne’e. No diresaun eskola aprova ona projetu ne’ebe ha’u  intrega,hafoin publika ha’u nia projetu.
3.2 Materia No Orcamentu Necesariu
Ø  Material
     Material no orcamentu hodi realize projetu ida mak hanesan:

Tabela 1: Material
NO
MATERIAL
FUNSAUN
1
telefone
Atu uza hodi asesu internet
2
Komputador
Uza atu hodi input no output internet saudavel




Ø  Orsamentu
Tabela 2: Orsamentu
NO
FUNDUS
UTILIZASAUN
1
$


3.3 Fatin No Tempu Hodi Desenvolve Projetu
Hodi halo prosesu ho titlu oinsa uza intrnet ho saudavel,durante ha’urealiza iha fatin
Esklola ensino tecnico vocaciona lcristal-suai (ESTVC-S) rua leogore,no iha fatin centrjuventude covalima (CJC) Tempu ne’ebe uza hodi realize ha’u nia prova aptidao profisiona (PAP).
Durante fulan 3 (tolu) hayhu husi junho to’oagustu tinan 2019.



3.4 Kalendariu Previstu

Tabela 3: kalendariu
Atividade
Junho
Julho
Agustus
I
II
III
IV
I
II
III
IV
I
II
III
IV
Tuur Hamutuk












Buka Refrensia Ba Titlu












Hasoru Professor Orientador












Partika Kona-Ba Projetu












Hakerek Kapitulu I












Kontinua Hakerek Kapitulu II

























HasoruOrientador I

























Hakerek Kapitulu III

























Hakerek Kapitulu Iv No V












Hasoru Orientador



















KAPITULU IV
REZULTADU AKTIVIDADE PRTIKA

4.1 Planu Atividade Projetu
        Durante iha fulan junu ha’u komesa halo planu atu buka ha’u nia titlu projetu, no halo ha’u projetu  iha eskola ensino sekundario teknika vokasiona Kristal suai (ESTVCS) no ha;u semte prekupsasaun tebes mak hanesan ha’u tenke buka hatene oinsa mak uza internet ho saudavel.

4.2 Prosesu Kona-Ba Uza Internet Ho Saudavel

u  K9 Web Protection
u Faze Preparasaun instalasaun
  1. Vizita http://www1.k9 web protection.com/
  2. Klik butaun Free Download
  3. Depois sei mosu formulariu registrasaun hodi hetan lisensa gratuita, garante ita iha ona account email validu, karik seidauk iha rekomenda kria dahulu, tanba numeru lisensa sei manda ba email validu ita nian. Prense hanesan fotografia karik klik ona request link
  4. Cek/verefika email hodi hare numeru lisensa nebe manda tena
  5. Vizita http://www1.k9 web protection.com/getk9/ download-software, depois klik Download k9 for windows hodi Download aplikasaun k9.




 


Masukkan identitas sobat untuk mendapatkan licensi K9 Web Protection
Faze instalasaun
  1. Depois prosesu download ramata, klik file setup, kontinua klik next
  2. Iha Licenci agrement hili I Agree
  3. Hatama licensa ne’ebe simu atravez email no kria password administrator hodi asesu k9 Web Protection, password depende ita prense, importante labele haluha, depois klik Install
  4. Hein to’o prosesu instalasaun ramata, karik hotu hili reboot Now no klik Finish
  5. Depois reboot, loke aplikasaun k9 web protection, aplikasaun ne’e sei hamosu browser, klik butaun setup hatama password administrator nebe antes kria ona, depois klik OK.
  6. Seimo supagina k9 web protection, iha pagina ne’e bele maneiza/setting anbaseia ba nesesidade susers nian, saida deit mak hakarak halo filtrazen bainhira utiliza internet bele hili kategoria.
Masukkan licensi K9 Web Protection dan buat password administrator
 















NB: Bainhira halo instalasaun, garante katak iha koneksaun ho internet nune’e bele halo verifikasaun ba Lisensa. Karik laiha koneksaun internet, ita sei labele halo koneksaun.






1
Masukkan identitas sobat untuk mendapatkan licensi K9 Web Protection




2
Masukkan licensi K9 Web Protection dan buat password administrator




3
 


Klik setup dan masukkan password administrator yang telah di buat
4
 



Tampilan K9 Web Protection

KAPITULU V
LIAN MAKTAKA
4.1  konkluzaun
hakarak foti konklusaun badak deit katak prosesu tomak ne’ebe ha’u esforsu hodi finaliza projetu ida ne’e atu habelar kuñesementu mak durante ne’e ha’u hetan iha eskola, ne’e duni hakerek na’in halo konklusaun badak mak hanesan:

         Internet saudavel hanesan programa ida ne’ebe mai housi intereses ka inisiativas komunidades IT ba imagen internet iha komunidades
         Internet saudavel tenki halao advokasia no diskuasaun ho komunidade no instituisaun sira.
         Internet saudavel tenki servisu hamutuk ho operador telekomunikasaun
         Labele resposta email housi ema ne’ebe la kunese
         Sai ka taka website sira ne’ebe la merese ba Labarik sira.
         Lalika resposta konvite atu hasoru malu direita
         Lalika fo dadus privadu no familia, Enderesu uma, Edifisiu servisu, numeru telemovel, data moris, pas Monta Internet/PC iha fatin aberta/terbuka
         sword, dadus privadu ema seluk, nomos bainhira prense biografia iha Sitiu/website personal sira.
         Utiliza internet ba nesesidades estuda nian.
         Utiliza software proteksaun sira (Firewall, Antivirus) no Software Filtrazen (K9 protection).
         Definisaun internet intrconiction Networ mak rede komunikasaun global nebe nakloke no halo ligasaun entre miliaun to biliaun rede komputador ho variasaun tipo no modelo, uja tipu komunikasaun hanesan telephone, satellite, no selukseluktan.

           Liafuan Internet Habadak Husi INTERCONNECTION-NETWORKING Ne’e Duni Signifika Husi Internet Mak Kompostu  Komputador Barak Ne’ebe Halo Koneksaun Ba Malu, Entre Komputador Ida Ho Komputador Seluk. Koneksaun Media Sira BelMosHusi Ligasaun Telefoni, Fibra Optik, Koneksaun Fiu, Satelite Ou Ho Koneksaun Wirlles .

5.2 Suzestaun
         Antes atu ensera projetu ida ne’e hakererk na’in lahaluha sujere ba diresaun eskola katak kenke prepara fatin di’ak hodi rai arkivu projetu sira ne’e hdi nune’e bele sai hanesan refrensia ba alin estudante sira seluk hodi nune’e bele elabora sira nia projetu.

          No mos iha oportunidade ida ne’e hakerek na’in ho laran luak atu rekomenda ba:

           1.estudante sir abele aproveita tempo ho di’ak atu estuda di’ak liu nomos aproveita  no utiliza  fasilidade inan-aman nian ho diak no preziza mos kriatividades estudante ne’ebe di’ak  no atensaun fasilidades ne’ebe fo suporta iha prosesu aktividade etuda iha eskola no mos iha uma.Buat hirak ne’ebe presija temke kompri no halo tuir saida maka trasa no planu ona atu nune’e bele atinji objetivo ne’ebe ita hakarak.

       2.edukador (professor) sira laos atu hanorin ciensia de’it maibe eduka ou hanorin no esplika mos ba estudante sira kona-ba nesesidade estudante nian wainhira iha eskola ne’ebe mak iha relevante atu nune’e hodi hasa’e prestasaun estuda nian liu husi motivasaun preparasaun fasilidade iana-aman nian iha uma atu suporta vontade estuda estudante nian atu atinji objetivo ne’ebe ita hotu hakarak.
     Ho komponente rua iha leten sempre iha relasaun ba malu atu hodi atinji objetivo edukasaun iha nasaun timot-leste ho kualidade ne’ebe iha professional.

BACK
               



Tidak ada komentar:

Posting Komentar